PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

Grupul Parlamentar al Partidului Democrat-Liberal

Declaraţie Politică

„Protecţia civilă - 77 de ani de existenţă”

Şedinţa din 23 februarie 2010

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 28 februarie 1933, prin Înaltul Decret Regal nr.468, s-a stabilit înfiinţarea unei arme noi: Apărarea Pasivă. Acesta este considerat actul de naştere al Protecţiei Civile din România şi, ca urmare a acestui fapt, în fiecare an pe 28 februarie, sărbătorim Ziua Protecţiei Civile.

Cât de importantă este această armă s-a putut observa după terminarea primului război mondial, când şi în România, ca dealtfel în întreaga Europă, lipsa unei pregătiri anterioare şi a unor măsuri minime de protecţie au generat sute de mii de victime civile colaterale ce s-au adăugat celor de pe fronturile de luptă...

Începutul reglementărilor de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat este dat de "Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr.1245/24.04.1933", prin care se stipula încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare, inclusiv în cele de apărare pasivă pentru protecţia populaţiei şi intervenţie în vederea înlăturării efectelor atacurilor din aer.

Strâns legat de această lege şi anterior apariţiei ei, va intra în vigoare Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene la 23 martie 1933, regulament aprobat prin Înaltul Decret Regal nr.468 din 28 februarie, acelaşi an. Se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, precum şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor.

Formaţiunile de apărare pasivă ale localităţilor şi stabilimentelor economice ale Crucii Roşii şi subunităţile de pompieri - apărare pasivă îşi vor face debutul la primele atacuri din aer la Iaşi, la 23 iunie 1941.

Începând cu ianuarie 1951, se înfiinţează Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului, prin Decizia ministrului afacerilor interne nr.133 din 8 ianuarie 1951. Modernizarea concepţiei apărării civile a populaţiei, bunurilor şi teritoriului în caz de conflict armat, dar şi la dezastre a fost impusă în primul rând de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, de catastrofele naturale care au lovit ţara: inundaţii, cutremurul din 1977, dar şi de unele catastrofe industriale, cum au fost marile incendii de pe platformele petrochimice sau metalurgice.

În prezent, protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.

În componenţa Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă  intră subunităţi de pompieri şi salvatori – precum binecunoscutul SMURD – care au devenit soluţii eficiente pentru problemele deosebite apărute în cotidianul românesc.

Stimaţi colegi, vă rog să vă alăturaţi demersului meu de a mulţumi celor care activează în serviciile specializate ale Inspectoratului şi de a le ura, cu doar câteva zile avans, La mulţi ani!

Vă mulţumesc.

Deputat PD-L: PRIGOANĂ Silviu