Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Declinul demografiei în Europa", care are o strânsă legătură cu criza economică mondială.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Europa cunoaşte astăzi schimbări demografice fără precedent prin amploarea şi gravitatea lor. După faza baby boom, din Statele Unite, care a caracterizat şi ţările occidentale din Europa, a ajuns, după anumiţi demografi, în faza de "modernitate demografică" sau "a doua tranziţie demografică", caracterizată printr-o natalitate foarte scăzută, de 1,5 copii/femeie, România având o medie de 1,3 copii/femeie, iar o societate să fie sustenabilă din punct de vedere al bugetelor, trebuie să aibă minimum o medie de 2,1 copii/femeie.

Dacă Europa doreşte să stopeze această tendinţă de declin demografic, familiile trebuie să fie încurajate de politici publice, pentru a permite atât femeilor, cât şi bărbaţilor să poată îmbina viaţa familială cu cea profesională. În plus, familia va continua să joace un rol important în solidaritatea întregii generaţii.
Schimbările demografice sunt în curs de a da contur unei noi societăţi, aceste schimbări accelerându-se după 2010: din ce în ce mai puţini tineri şi adulţi, din ce în ce mai multe persoane în vârstă care lucrează, din ce în ce mai mulţi pensionari şi din ce în ce mai multe persoane peste 80 de ani. Societatea va trebui să inventeze noi mijloace pentru a pune în valoare potenţialul pe care-l prezintă cei tineri şi cei mai în vârstă.

Stimaţi colegi,
Evoluţia variabilelor demografice în România nu face excepţie de la tendinţa generală din Europa. România este un caz de excepţie, un caz în Europa, în care tot mai puţini tineri au locuri de muncă. Contrar aşteptărilor, şomajul se află în rândul tinerilor.
Deşi aflată într-un context politic diferit şi într-o anume izolare de ţările vest-europene, evoluţia populaţiei şi a fenomenelor demografice din România a urmat constant tendinţa celor din ţările vestice ale continentului.

Redresarea natalităţii este o problemă complexă, căreia nicio politică demografică nu i-a răspuns adecvat. Politica imigraţiei selective a fost principalul sprijin în echilibrarea structurii demografice şi a declinului de forţă de muncă. Situaţia economică, şi nu numai, nu îi permite României să ia în sprijin un asemenea pilon. De aceea, cunoscând evoluţiile fenomenelor demografice, însănătoşirea demograficului, în sensul valorizării individului şi a protecţiei vieţii sale, este prima urgenţă. Pe măsura obţinerii acestuia şi a finei cunoaşteri a evoluţiei demografice şi sociale, se pot stabili noi obiective.

Estimările pesimiste privind datele demografice - rata natalităţii, rata mortalităţii, rata de substituţie - obligă la decizii urgente. Dacă fiecare femeie din România va continua să nască doar 1,3 copii, populaţia de 20-64 de ani a României ar ajunge la numai 9 milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai mică decât în prezent. Mai mult, populaţia vârstnică, de peste 65 ani ar ajunge la 5 milioane în 2050 faţă de 3,2 milioane, cât este astăzi.

Această îmbătrânire se va regăsi şi în gradul de dependenţă socială, astfel încât 115 persoane tinere şi vârstnice vor fi întreţinute de 100 de persoane adulte.
Un alt efect devastator va fi scăderea numărului şcolarilor. Tinerii cu vârsta între 3 şi 23 de ani sunt astăzi în număr de 5,7 milioane, dar numărul acestora se va reduce la 4,2 milioane în 2025, respectiv la 2,7 milioane în 2050.

În acest sens, trag un semnal de alarmă colegilor mei care, în procesul legislativ, să nu uite că cel mai important lucru pentru o societate este natalitatea.

Comentarii (0)