Dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Grupului parlamentar al PD-L, cu tema "Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România".

Domnul Vasile Silviu Prigoană:

Doamnă preşedintă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi din cadrul sindicatelor şi patronatelor, care aţi mai rămas,

Domnilor de la presă,

Distins auditoriu,

Am venit în faţa dumneavoastră să supun atenţiei o problematică legată şi de buget, cum spunea domnul Tăriceanu, că nu s-a discutat astăzi problema bugetului.

Doresc să supun atenţiei dumneavoastră o problematică legată de necesitatea stringentă a găsirii de noi pieţe de desfacere pentru produsele fabricate în România. Se iau deja măsuri prin care se introduc fonduri financiare în economie, cu intenţia de a securiza locurile de muncă. Sunt, desigur, elemente importante. Dar ce vor face agenţii economici cu produsele gata de vânzare? Vor umple curtea fabricii în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Singura şansă identificată de către coaliţia guvernamentală aici, în faţa dumneavoastră, e recucerirea pieţelor, în primul rând a pieţei interne, şi, deloc de neglijat, a celei externe.

Stimaţi colegi, Distins auditoriu,

După destrămarea sistemului de relaţii care asigura distribuţia mărfurilor româneşti în spaţii externe înainte de '90, am fost constant deficitari în menţinerea pieţelor externe şi identificarea unora noi. Totodată, exporturile româneşti au ajuns să fie formate preponderent din materii prime şi produse cu valoare adăugată mică.

Am crezut cu toţii, nu doar cei care ne-au condus, că democraţia reală va duce cu sine şi prosperitate şi n-am ştiut să păstrăm legături comerciale în zone în care statul român avea un bun renume şi, foarte important, posibilitatea de a-şi vinde parte din mărfurile produse de economie.

Legături tradiţionale cu state şi parteneri comerciali din nodul Africii, Orientul Mijlociu şi spaţiul ex-sovietic au fost abandonate din cauza unor motive pe care aş putea să le denumesc de falsă pudoare, încercând în acest fel să ne arătăm ataşamentul faţă de valorile Occidentului. Occidentul însă şi-a continuat şi dezvoltat business în acele zone, fără a avea complexe ideologice sau de altă natură.

Nu vreau să fiu greşit înţeles. Nu vreau să fac apologia sistemului comercial închis, existent în urmă cu 20 de ani şi nici nu acuz statele sau firmele occidentale că au reuşit acolo unde noi ne-am retras. Trebuie să înţelegem că am lăsat un gol pe piaţă, pe care dânşii nu au avut nicio emoţie să-l ocupe instantaneu.

Este momentul să recâştigăm şi să începem lărgirea geografică şi structurală a pieţei în care produsele economiei româneşti să ajungă.

Fac un apel către domnul ministru care are în responsabilitate IMM-urile, domnul Constantin Niţă, aici, de faţă, pentru a cere secţiilor comerciale şi economice din cadrul ambasadelor României din întreaga lume să-şi intensifice activitatea de identificare a posibilităţilor de extindere a pieţei de desfacere pentru produse româneşti. Fac acest apel şi către toţi românii din diaspora care, prin posibilităţile pe care le au în plan local sau regional, pot contribui la efortul celor de acasă.

Înmulţirea şi diversificarea oportunităţilor de plasare a mărfurilor reprezintă o condiţie esenţială ca elementele politicilor anticriză derulate de Guvernul României să aibă efecte pe termen mediu şi lung, evitându-se în acest fel ca infuzia de fonduri în economie să reprezinte doar o nouă datorie în buzunarul contribuabilului român.

Acţiunile pe care le propunem se vor derula în condiţii deloc favorabile, ne aflăm într-o perioadă pe care mulţi o consideră ca fiind caracterizată de un minim de încredere în afaceri, în sistemul economic care a funcţionat până în prezent.

Distinşi domni,

Competiţia este acerbă şi va deveni pe alocuri violentă. Guvernele europene şi de pretutindeni încearcă să facă acelaşi lucru, să găsească noi teritorii în care să vândă şi, totodată, să identifice nevoile locale pentru a-şi modifica structura producţiei în raport cu aceasta. Problema exportului a fost identificată şi la nivelul Uniunii Europene, unde s-a constatat că circa 90% din întreprinderile mici şi mijlocii nu derulează activităţi de export în spaţii extracomunitare. În vederea măsurii ce urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană, este necesar ca noi, aici, acasă, să identificăm toate mijloacele prin care putem să sprijinim sectorul privat, să identificăm posibilităţi reale de creştere a capacităţii antreprenoriale, în special în zonele rurale.

Încrederea în interiorul mediului de afaceri trebuie construită şi cu ajutorul unor legi ceva mai clare şi mai puţin permisiv faţă de abuz sau fraudă. Un sistem economic ce funcţionează pe reguli simple şi clare poate obţine încrederea partenerilor externi mult mai uşor decât sistemul complicat şi, de ce să n-o spunem, cu tare remanente din perioada predecembristă.

Claritatea procedurilor în economie, diminuarea pe cât posibil a zonelor de corupţie, seriozitatea partenerilor susţinută prin mijloacele legale şi, nu în ultimul rând, competitivitatea produselor sunt premisele pe care orice reprezentant de vânzare pentru produsele fabricate în România trebuie să le aibă cât mai curând în mapa lui de lucru.